Mica mea mare răfuială cu unii „lideri de opinie”: sunteți și voi vinovați

Dragi lideri de opinie,

poate vă recunoașteți, poate nu, în textul de mai jos. Dacă nu vă recunoașteți, scuze pentru prețiosul timp pierdut. Dacă vă recunoașteți, măcar parțial, uitați-vă în oglindă și întrebați-vă ce-i de făcut. Soluția e la voi. Pentru că în curând va fi prea târziu. Am scris textul acesta cu frăție întru suferință, nu cu aroganță. Pentru că sunt în căutare de soluții, nu în dorința de a da lecții. L-am scris, mai ales, cu prietenie și convingere că se poate ieși din acest cerc vicios. 

Citesc zilnic opinii noi și originale despre „scandalul din educație” din partea multor „formatori de opinie”. Unii redescoperă apa caldă. Ca la fotbal, fiecare are „teoria lui”. Eu îi întreb: oameni buni, unde erați în vara lui 2011 când cei care au organizat primul bacalaureat corect, începând cu cei 20.000 de supraveghetori, cei peste 40 de inspectori și întreg aparatul ministerului erau linșați mediatic pentru curajul de a fi arătat adevărul? V-ați inflamat trei zile după care ați uitat.

Și atunci filosofați, ca acum, despre sexul îngerilor. Nu ați înțeles nici atunci, și nu păreți să înțelegeți nici acum că nu mai e loc de nuanțe. Miza nu eram eu și bacalaureatul organizat de mine. Miza nu era Guvernul Boc și nici măcar criza. Miza erau copiii voștri. N-ați cuplat atunci. N-ați avut atunci răbdarea să înțelegeți de ce împreună cu oameni extraordinari, ca Mircea Miclea și zeci de mii de dascăli onești și dedicați, am luptat și pentru clasa pregătitoare și pentru masteratul didactic, și pentru finanțarea per elev și pentru camere video la bac și pentru învățământul profesional sau universități libere de plagiat. Pentru voi, mari formatori de opinie, cei care nu aveți timp decât de can-can și interpretări alambicate ale spuselor vreunui politruc de doi bani, era prea greu să încercați să înțelegeți ceea ce Comisia Europeană a înțeles dintr-o simplă citire. Că reforma propusă de comisia Miclea, pentru care mi-am dat și ultimul strop de energie politică, era într-adevăr ultima șansă să facem ceva cu educația din România. A, era să uit: cum puteați voi să priviți cu ochi buni o „reformă băsistă”? Sufereați, mai toți, de sindromul Ponta: „vine de la altii deci e rău”. 

Ce nu mai aveți timp să vedeți? Voi, marii formatori de opinie, nu vedeți din testele PISA 2012 decât faptul că stăm prost. Vă e greu să vedeți că, față de 2009, avem cea mai mare creștere din UE. Vă e greu să vedeți că, pentru prima dată, nu mai suntem ultimii, pentru prima dată avem o creștere consistentă. Am depășit trei țări din UE. Știți ce a diferențiat perioada 2009-2012 față de toți ceilalți ani după 1989? Vă spun eu: lucrurile au fost facute de profesioniști. Și în sfârșit am progresat.

Dragi „formatori de opinie”: da, în sistemul de educație e multă mizerie. Da, și părinții și profesorii sunt jumătate victime, jumătate complici. Da, și voi purtați o vină egală cu cea a tuturor miniștrilor și a tuturor decidenților. Vina voastră, a formatorilor de opinie, de a nu fi avut răbdarea să distingeți binele de rău. Vina voastră, a formatorilor de opinie, este de a fi inoculat, zi de zi, în mintea românilor că „toți sunt la fel”. Iar prin asta nu faceți decât să scădeți, zi de zi, gradul de încredere în presă, în voi și în fiecare dintre noi. Vă mai mirați că abjecta antenă 3 umple spațiul mediatic cu fiere? Eu, și alții ca mine, am avut partea noastră și de mult ne simțim ca un stejar de care se scarpină un mistreț atunci când ne toacă „mogulii”.

Nu. Nu toți sunt la fel. 
Nu e tot una să ai un doctorat cu un laureat Nobel sau la Sorbona, Oxford, Harvard sau să-ți fi plagiat doctoratul cu un pușcăriaș, fie el și inteligent. 
Nu e tot una să servești, mișelește prin legi strâmbe și greu de înțeles, mediocritatea din educație sau să dai legi luate ca referință în UE, care izvorăsc din studii științifice. 
Nu e tot una să ai curajul de a spune adevărul cu ascunderea adevărului sub preș în stil comunistoid. 

Dacă nu dezrădăcinăm comportamentele trecutului până la ultimul fir putem să ne luăm adio de la viitorul României. Cred că într-un an vom fi dincolo de reparabil. 
Dar cu cine să le dezrădăcinezi și mai ales pentru cine? Uitați-vă la textele pe care le scriați acum 10 ani și la cele de azi. Chiar nu v-ați plictisit să băgați în malaxorul de vorbe aceleași concepte? Chiar nu vedeți că articolele voastre nu spun decât „politicianul X e un prost”? Aveți puterea intelectuală să scrieți un singur articol în care, succint, să prezentați argumente pro, argumente contra și să trageți și o concluzie? Nu, asta nu e NUMAI munca politicianului. Dacă nu o faceți voi, la urechile românilor nu vor mai ajunge decât fraze monosilabice care abrutizează. Consecința inevitabilă este că nu veți mai avea luxul de a scrie liber în curând.

PS: iată aici și aici, for the record, vă dau un exemplu de comportament hidos, hain și mizerabil al unui (fost) „lider de opinie”, care - s-a dovedit mai târziu - s-a vândut pentru doi lei. În 2010 am avut o întâlnire cu vreo 20 de „lideri de opinie” despre legea pe care urma să o promovez. În discuții am prezentat cum ar trebui să arate o fișă de evaluare a unui copil de 6 ani. Am arătat fișa de evaluare (din Germania) a fiicei mele. Spun tuturor că am rugămintea să nu o facă publică, e doar pentru ei. Atât a reușit - țin minte și acum, cu excitarea hienei care miroase cadavrul - să scrie admirabilul „lider de opinie”. Și o rugasem frumos să nu facă publică evaluarea unui copil de 6 ani... Căutați autorul prin consulatele din SUA. Pe banii voștri.

Comentarii

  1. stima.
    sunt, ca si dumneavoastra, un fanatic al copiilor. am un copil in clasa a VII-a. in Romania din pacate.
    cunosc multe dintre mizeriile "sistemului". am reactionat mereu cand a fost cazul. cu e-mail direct la presedintie, la prim-ministru, la ministru. si chiar s-au rezolvat. am povesti fabuloase despre cum m-am pozitionat fata de scoala. nu am lasat sa se faca abuzuri de niciun fel.
    am si unele propuneri practice in ce priveste "bucataria" educatiei.
    nu va obosesc acum. poate alta data. sunt intr-adevar un nebun. pentru ca-mi pasa nu numai de copilul meu dar si de cei ce-i pot fi parteneri in viata, colegii lui din toata tara.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am intrat pe link-uri, acum au disparut si autorul si documentele.

    Dar aceasta poveste arata ca avem o anumita naivitate in raport cu securistii si urmasii lor din aceasta tara. Trebuie sa evitam sa ne expunem viata personala in fata celor lipsiti de orice scrupule, acesti oameni nu au nici un Dumnezeu.

    "Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi." (Matei 7, 6).

    RăspundețiȘtergere
  3. Referitor la aceste aspecte, va rog respectuos sa analizati anuntul de la http://www.aracis.ro/uploads/media/Anunt_Director_Directia_de_relatii_internationale.pdf, suntem curiosi pentru care din fostii membri ai Consiliului s-a creat acest post cu durata determinata

    RăspundețiȘtergere
  4. Stimate domnule Funeriu, mentionez ca subiectul educatiei in Romania ultimilor ani il cunosc superficial, nefiind implicat in vreun fel in acesta, dar pot spune ca:

    1. Este de apreciat aparitia clasei pregatitoare, avand rolul de a uniformiza nivelul de pregatire al elevilor proveniti din zone/medii/institutii cu mai mult sau mai putin suport educational;
    2. Profesorii trebuie platiti in functie de performatele elevilor, nu in functie de numarul lor. Chiar si aceia care educa o mana de elevi, intr-un sat indepartat, pentru ca educatia si sansele elevilor trebuie sa fie egale si sansa la o educatie buna trebuie sa o aiba toti;
    3. Cresterea gradului de exigenta la examenul de bacalaureat trebuia introdus treptat. Se stia gradul de pregatire a elevilor si se putea aprecia efectele unei astfel de masuri. Nu putem impune de azi ca toti atletii sa sara peste 2 m, daca in prelabil nu i-am antrenat in acest sens, altfel ii excludem din viata sportiva. Acestia, chiar daca nu sar peste 2m, poate sunt buni sprinteri, sau au calitati care, dezvoltate, pot aduce alte performante;
    4. A fost de apreciat reintroducerea scolilor profesionale;

    Nota:
    - atitudinea cere o reclamati: "ce nu e al nostru, nu e bun" o gasesc si la dumneavoastra.

    Am citit cu placere materialul dumneavoastra si am apreciat, in limita imformatiilor avute, activitatea dumneavoastra ca ministru

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna ziua,
    la ce va referiti exact in fraza "Voi, marii formatori de opinie, nu vedeți din testele PISA 2012 decât faptul că stăm prost. Vă e greu să vedeți că, față de 2009, avem cea mai mare creștere din UE."?

    RăspundețiȘtergere
  6. totusi, cine este autorul acelor articole, daca tot?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Oldies and Goldies

Homeschooling: inginerie socială, nicidecum alternativă educațională

A beautiful mind : cum sa iei premiul Nobel cu un articol de 28 de randuri

S-a dat drumul la bani; bonus: o înregistrare foarte relevantă

Adevărul despre clasa pregătitoare